Violența împotriva femeilor : Studiu la nivel național cu privire la implementarea ordinului de protecție

Timp de citire: 4 minute

Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a lansat Studiul la nivel național privind implmentarea ordinului de protecție în cadrul “Campaniei pentru introducerea ordinului de protecție de urgență”, la finalul celor celor 16 zile de activism pentru această cauză. Scopul studiului, aflat la a doua ediție, este acela de a realiza o imagine cât mai clară a modului cum este aplicat Ordinul de protecție la nivel național precum și o comparație cu rezultatele celui de anul trecut.

Demersul a reunit date obținute de la Parchete, Judecătorii, Inspectorate de Poliție din toate județele țării și date culese de pe Portalul instanțelor din România privind toate cererile de emitere a unui ordin de protecție din ultimele 12 luni. Autorii studiului au fost interesați în primul rând de felul cum a evoluat accesul la justiție al victimelor violenței în familie, de modul în care Ordinul de protecție le asigură acestora dreptul la viață și la o protecție reală și pentru aceasta au urmărit durata procesului de judecare pentru obținerea unui ordin, numărul de zile scurs între termenele stabilite, numărul de ordine emise, respinse, retrase, nesoluționate. Concluzia studiului: situația nu este mai bună decât cea de anul trecut, dimpotrivă: Ordinul de protecție nu este cunoscut de toți cei responsabili pentru protecția victimelor, nu avem încă proceduri pentru punerea în aplicare a lui de către Poliție, durata medie a judecării pentru obținerea ordinului a crescut alarmant de la 33 la 37 de zile, de multe ori ordinul de protecție își încetează acțiunea până când ajunge să fie pus în aplicare, iar numărul zilelor de spitalizare necesar unei sesizări din oficiu pentru vătămare corporală a crescut de la 60 la 90 de zile. Toate acestea reduc și mai mult posibilitatea îndepărtării agresorului, asigurarea protecției pentru femeia victimă a violenței și încrederea în acest instrument care, deși are nevoie de îmbunătățiri, este de partea victimelor. “Ceea ce ne dorim este să nu mai avem cazuri ca cel de la Alba în care într-o noapte victima a sunat la 112, poliția a venit dar nu l-a reținut pe agresor, femeia a revenit cu alt apel la numărul unic, apoi a fugit de acasă, iar când s-a întors, a fost rănită foarte grav. Prin urmare la victimele acestea ne gândim, la cele care sunt în situație evidentă de risc și de aceea susținem emiterea în regim de urgență a ordinului de protecție, iar la nivel instituțional este o idee susținută, a afirmat în cadrul mesei rotunde Mihaela Săsărman, președintele Asociației Transcena. Se scurg prea multe zile pentru drumuri, bani, acte, de care victima are nevoie pentru a întocmi un dosar pentru obținerea unui ordin de protecție. Înțelegem că de ce aceste documente sunt necesare, însă este descurajant pentru victimă. Sunt cel puțin 10 zile în care ea nu are protecție, poate să fie șantajată, amenințată pentru ca să renunțe, prin urmare este important să știm ce pot instituțiile statului să ofere în mod real ca protecție pentru ca victimele să decidă să iasă din această situație”, a mai spus autorul studiului. Ceea își doresc realizatorii studiului este ca instituțiile statului să dea un semnal prin promovarea ordinului de protecție de urgență. „Indiferent ce am face noi, organizațiile nonguvernamentale, instituțiile statului sunt singurele care pot da un semnal agresorilor, sancționându-i. O faptă gravă cum este violența trebuie sancționată rapid și ferm, nu putem continua să o privim ca pe o chestiune privată”, a afirmat Andreea Bragă, președintele Asociației Centrul de Dezvoltare Curiculară și Studii de Gen FILIA. Mai mult, în ce-i privește pe agresori, actul de violență nu este unul izolat. “Ei ar putea să intre, pe viitor, sub incidența infracțiunii continuate, a remarcat Mihai Popescu, președintele Grupului Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, organizație membră a rețelei. Aceste persoane ar trebui să fie supravegheate de serviciul de probațiune, să avem proceduri standardizate în astfel de cazuri. E prea multă presiune pe femeie, ea trebuie să facă rost de bani, de acte, și prea puțină pe agresor. Balanța ar trebui să arate altfel. Suntem încă departe de asta, însă prezența a numeroși judecători, procurori, reprezentanți ai Inspectoratului General de Poliție al Municipiului București și ai Departamentului pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați ne arată că există bunăvoință și interes real față de implementarea eficientă a ordinului de protecție”, a mai spus Mihai Popescu, la finalul prezentării studiului.

Una dintre motivațiile demersului rețelei este aceea de a oferi informații semnificative acelor instituții care vor să corecteze modul de implementare a ordinului de protecție. Propunerile autorilor studiului se referă la realizarea procedurilor privind modul de aplicare a ordinului de protecție, clarificarea condițiilor în care se pot face sesizări din oficiu în cazurile de violență în familie în care victima are mai puțin de 90 de zile de spitalizare, sancționarea fermă a agresorului, o mai bună informare a polițiștilor și a medicilor de familie, singurii care sunt reprezentați la nivel național, o mai bună colaborare între ONG-uri și autoritățile locale. Studiul la nivel național cu privire la implementarea ordinului de protecție – Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie 2014 este realizat de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței în familie în cadrul prooectului „Ordinului de protecție – campanie de advocacy și asistență juridică” și poate fi consultat în întregime pe website-ul Asociației Transcena (www.transcena.ro). Obiectivul proiectului este acela de a promova drepturile femeilor și de a proteja femeile victime ale violenței în familie prin urgentarea emiterii ordinului de protecție. Proiectul este implementat de Asociația Transcena în parteneriat cu Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen A.L.E.G., Asociația femeilor împotriva violenței Artemis, Asociația Front, Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului GRADO, Institutul Est-European pentru sănătatea reproducerii, Asociația Anais, Asociația Centrul de Dezvoltare Curiculară și Studii de Gen Filia, Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate, Fundația Sensiblu, Asociația E Romnja și este finanțat de Open Society Foundations.