Timp de citire: < 1 minut

Dintre toate formele de teatru inventate sau în curs de a se inventa, trupa Asociației Transcena a ales-o pe cea în care se fac spectacole despre viața-cum-este-ea-atunci-cînd-nu-suntem-niște-eroi. Lucrăm, actori și non-actori (după cum îi denumește Boal pe oamenii care urcă pe scenă fără să fi făcut școala de teatru). Ridicăm fustele unor tabu-uri: ”dacă nu m-ar iubi, nu m-ar bate”, ”marihuana nu dă dependență”, ”femeile atunci cînd spun nu, de fapt spun da”, ”băieții nu plîng”, ”pușcăria este hotel
de lux”. Spectacolele aduc în fața celor prezenți frica, nevoia de a fi iubit, vulnerabilitatea, veselia, durerea din miezul unor fapte pe care le găsim de cele mai multe ori în indexuri și cataloage: 34.000 de deținuți în penitenciarele din România, 403 victime ale violenței în familie, 7 victime ale violurilor soldate cu moartea victimei, 1023 de dependenți de droguri în tratament, cifre asociate cu un an, cu 6 luni, cu o decadă sau cu ultima lună. Trupa Asociație Transcena le transformă prin teatru într-o experiență intensă ce aduce dublu căștig: știi cît de rău poate fi și nu suferi tu răul irevocabil.