Progrese în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței sexuale
Luni 12 octombrie 2015 a avut loc a doua întîlnire găzduită de Consiliul Superior al Magistraturii pe tema măsurilor de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței sexuale. Au participat domnul judecător Cristi Dănileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecător Corina Voicu, Directoare a Direcției legislație CSM, o reprezentantă a Comisiei pentru egalitate de șanse din Senat, reprezentanți ai Ministerului de Justiție, Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspectoratului General al Poliției Române, Agenției Naționale pentru Egalitate între Femei și Bărbați, Ministerului Sănătății. Aceste întîlniri au avut loc la inițiativa ONG-urilor Rețelei Rupem Tăcerea despre Violența Sexuală și a Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor ai căror reprezentanți au făcut parte din grup. De asemenea din partea societății civile a fost invitată doamna Ioana Barbu, reprezentata Federației Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil (FONCP).
S-au discutat modificările legislative necesare în perspectiva ratificării Convenției de la Istanbul. Doamna Monalisa Cîrstea directoare în ANEFB a subliniat faptul că în forma sa finală proiectul de lege de ratificare a Convenției de la Istanbul nu mai conține conține rezerva cu privire la Articolul 55 din Convenție : „Părţile vor asigura faptul că investigaţiile sau urmărirea judiciară a infracţiunilor stabilite în conformitate cu Articolele 35 (violența fizică), 36 (violența sexuală), 37 (căsătoria forțată), 38 (mutilarea genitală) şi 39 (avortul forțat și sterilizarea forțată) ale prezentei Convenţii nu vor fi dependente în întregime de o raportare sau plângere depusă de victimă, dacă infracţiunea a fost comisă în întregime sau parţial pe teritoriul său, precum şi că procedurile pot continua chiar dacă victima îşi retrage declaraţia sau plângerea.” Aceasta va permite introducerea în legislație a unor măsuri care să protejeze victimele imediat după ce are loc agresiunea și pentru o durată de timp suficientă pentru ca victimele să se pună la adăpost. S-a discutat care este cea mai bună cale pentru a interveni și în privința ordinului de protecție. Sunt necesare îmbunătățiri întrucît în prezent victimele violenței domestice așteaptă în medie 40 de zile pînă cînd se instituie un ordin de protecție, perioadă în care violențele continuă.
Cu privire la victimele agresiunilor sexuale s-a discutat modalitatea eficientă de a realiza centre de suport, în primul rînd pentru victimele violurilor, unde acestea să aibă la dispoziție deîndată atît analizele medicale specifice, cît și îngrijire și siguranță.
S-a stabilit ca într-un interval de aproximativ o lună să se realizeze o foaie de parcurs și totodată ca următoarea întîlnire să aibă loc la jumătatea lunii noiembrie.